Puterea de cumpărare a românilor s‑a deteriorat vizibil în ultimele trei zile, pe fondul unei deprecieri accelerate a monedei naționale. După ce pe 6 mai euro a atins 5,2598 lei, cursul anunțat de BNR pentru 7 mai a urcat la 5,2645 lei/euro, marcând un nou maxim al perioadei și accentuând îngrijorările privind evoluția prețurilor.
Puterea de cumpărare a românilor este tot mai afectată, după ce leul a continuat să piardă teren în fața euro în ultimele zile. Cursul anunțat de BNR pentru 7 mai a urcat la 5,2645 lei/euro, marcând un nou maxim al perioadei. Evoluția cursului – determinată de instabilitatea politică și de retragerile de capital – se traduce direct în scumpiri la produse importate și în presiuni suplimentare asupra bugetelor familiilor.
Leul, în picaj liber
Moneda națională se află pe un trend descendent, iar evoluția din ultimele zile confirmă tensiunile din piață. După nivelul ridicat din 6 mai, de 5,2598 lei/euro, cursul a avansat din nou pe 7 mai, atingând 5,2645 lei/euro.
Economiștii pun evoluția pe seama instabilității politice, a volatilității regionale și a retragerilor de capital. „Deprecierea leului este o reacție directă la lipsa de predictibilitate. Investitorii se protejează, iar presiunea se vede imediat în curs”, explică specialiștii în piețe financiare. Specialiștii în piețe financiare avertizează că, în lipsa unor semnale de stabilizare, euro ar putea testa în perioada următoare niveluri apropiate de 5,30–5,35 lei, ceea ce ar amplifica presiunile inflaționiste.
Economistul Adrian Negrescu, citat de Agerpres, avertizează că deprecierea leului „se va vedea rapid în prețurile de la raft, pentru că România depinde masiv de importuri”. El subliniază că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate fiscală „pun presiune pe curs și pe încrederea investitorilor”.
La rândul său, fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a declarat pentru Profit.ro că „orice depreciere a leului se transmite în inflație, iar România este una dintre cele mai expuse economii din regiune”. Dumitru atrage atenția că, în lipsa unor măsuri de stabilizare, euro ar putea testa niveluri mai ridicate în perioada următoare.
Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a explicat la Digi24 că „deprecierea leului este un impozit ascuns pe care îl plătesc toți românii, indiferent de venit”, subliniind că efectele sunt resimțite mai puternic de gospodăriile cu venituri mici.
Impact direct: coșul zilnic, mai scump
Deprecierea leului se transmite rapid în prețurile produselor importate, categorie în care România depinde masiv de piața externă. Alimentele, electronicele, îmbrăcămintea și bunurile de consum sunt primele afectate, însă impactul se extinde și asupra altor zone sensibile:
- Carburanți, influențați de evoluția dolarului și a petrolului.
- Electrocasnice și electronice, unde prețurile sunt direct indexate la euro.
- Materiale de construcții, deja aflate pe un trend ascendent.
- Rate bancare în valută, care cresc automat odată cu deprecierea leului.
- Facturi la utilități, unde o parte din costuri sunt exprimate în valută.
„Cursul depreciat al leului vine cu o suită de efecte direct resimțite de cetățeni și companii, acolo unde – pentru majoritatea românilor – este disparitate dintre veniturile în lei și cheltuielile în Euro. Prețurile bunurilor importate crește, la fel și al celor care sunt produse pornind în procent mare de la importuri, iar impactul se transmite în inflație. O nouă rundă de creștere, după cea indusă de energie, este ultimul lucru dorit de pe lista românilor, dar și a băncii centrale”, consultantul Claudiu Cazacu pentru Revista Biz.
Economiștii avertizează că salariile nu reușesc să compenseze scumpirile. „Puterea de cumpărare se reduce vizibil, iar inflația rămâne o problemă structurală”, a explicat Ionuț Dumitru pentru Economedia.
În timp ce cursul crește, salariile nu țin pasul, iar inflația rămâne ridicată. Rezultatul: coșul zilnic devine mai scump, iar economiile populației își pierd valoarea reală.
Economiștii avertizează că, dacă deprecierea continuă, efectele se vor vedea nu doar în prețurile de consum, ci și în costurile companiilor, investiții și ritmul de creștere economică.
