Judecătoarea Lia Savonea a fost numită, luni, 23 iunie, în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, de pe urma votului exprimat de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
O investire fără multă agitație, așa cum se întâmpla de obicei.
Decizia a fost luată cu 9 voturi „pentru” și unul „împotrivă”, într-o procedură în care Savonea a fost singurul candidat înscris. Mandatul acesteia va începe cel târziu la data de 17 septembrie 2025, odată cu expirarea mandatului actualei președinte, Alina Corbu, și va avea o durată de 3 ani.
În fața membrilor CSM, Lia Savonea a susținut un discurs axat pe asumare, responsabilitate și echilibru, definindu-și candidatura drept o misiune, nu o funcție: „Candidez nu pentru o funcţie, candidez pentru o misiune. (…) Am învăţat că independenţa nu este un lucru câştigat, este o răspundere şi o luptă de zi cu zi. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate.”
Un mandat fără confort: critici, reforme și promisiuni
Promițând „un mandat care nu caută confortul, ci responsabilitatea și asumarea”, fosta președintă a CSM a subliniat importanța îmbunătățirii mecanismelor de unificare a practicii judiciare, un obiectiv considerat esențial pentru consolidarea autorității Înaltei Curți ca instanță supremă de interpretare juridică.
Savonea a formulat și o critică fermă la adresa Ordonanței de Urgență nr. 62/2024, cunoscută în spațiul public drept „ordonanța tribunalelor sătești”. Aceasta a transferat către ICCJ un volum mare de dosare legate de dezlegări de drept în materie de salarii și pensii, aglomerând nejustificat activitatea instanței supreme. „Această ordonanță ridică probleme serioase de legitimitate și chiar de constituționalitate. Ea distorsionează scopul constituțional și legal al hotărârii prealabile”, a explicat judecătoarea.
Totodată, Savonea a pledat pentru adoptarea unei legi distincte privind statutul Înaltei Curți și, în general, al puterii judecătorești, argumentând că actualul cadru normativ leagă instanța supremă de alte instituții din autoritatea judecătorească „importante, dar care nu sunt egale în statut sau funcție cu Înalta Curte”.
Transparență, dar cu disciplină
Noua președintă a ICCJ a insistat, de asemenea, pe nevoia unei transparențe sporite în activitatea Înaltei Curți, văzută ca mijloc de restabilire a încrederii cetățenilor în justiție. Însă această deschidere, a avertizat ea, trebuie însoțită de „cea mai înaltă responsabilitate și disciplină a libertății de exprimare”, pentru a contracara discursurile deformate din spațiul public:
„Manipulările legate de judecători creează o impostură. Transparența trebuie să vină la pachet cu rigoare și conștiință instituțională.”
Reacții: legalitate confirmată
Fostul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, a reacționat la numirea Liei Savonea, subliniind că procedura este legală și că nu poate fi influențată politic:
„Statul de drept se bazează pe separația și echilibrul puterilor. Justiția nu poate interfera în activitatea guvernului, după cum nici guvernul nu poate spune cine anume poate fi președinte la o instanță”, a transmis acesta într-un mesaj public.
Profilul Liei Savonea
Lia Savonea este un magistrat cu peste două decenii de experiență în sistemul judiciar, inclusiv în funcții de conducere la Judecătorie, Tribunal, Curte de Apel și CSM. A fost promovată la ÎCCJ în 2023, în cadrul Secției penale.
De-a lungul carierei, a fost implicată în dosare complicate, pe care le-a rezolvat cu profesionalism.
