Actual Diverse

New York Times scrie că Iohannis nu se află pe lista pentru șefia NATO. Sunt avansate alte nume, dar…

New York Times scrie că Iohannis nu se află pe lista pentru șefia NATO. Sunt avansate alte nume, dar…
Infoactual

O întrebare la care mulți ar dori să afle răspunsul este aceasta: cine va fi următorul șef al NATO? Pentru că da, numărătoarea inversă a început.

New York Times scrie că Iohannis nu se află pe lista pentru șefia NATO. Sunt avansate alte nume, dar…

Mandatul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO, din câte se știe, se va încheia în luna septembrie 2023, iar jocul între aliați legat de succesorul acestuia a început încă de pe acum. Lupta din culise pentru cine ar trebui să-i succeadă lui Jens Stoltenberg a început în mod serios și se pune accent, în mod surprinzător, pe femei.

Presa din România a scris în nenumărate rânduri, politicienii români au dat interviuri și chiar conducerea țării a lăsat să se înțeleagă că numele lui Klaus Iohannis ar putea fi un candidat potrivit pentru șefia Alianței Nord Atlantice.

Cu toate acestea, noua listă și analiza New York Times face referire la cu totul alte nume, iar Iohannis nu se află printre acestea. Desigur, poate fi și o speculație a presei de peste ocean.

Negocierile au loc între cei 30 de membri ai NATO. Aceștia au spus, citați de ziarul american, că un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei.

Cine este Freeland și care este istoria ei

Freeland are 54 de ani și este fostă jurnalistă (căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost și ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferințe de presă și alte apariții publice; și ar fi prima femeie și prima canadiancă care ar conduce NATO.

Statele Unite nu prezintă un candidat american, dar la Washington, Chrystia Freeland, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Canadei, este considerată o alegere puternică. Foto: Blair Gable/Reuters

Opiniile lui Freeland cu privire la Ucraina pot fi, de asemenea, prea puternice pentru unii. Ea a mers la Kiev în 2014 pentru a sărbători răsturnarea președintelui ucrainean susținut de Kremlin, Viktor Ianukovici, și pentru a se întâlni cu oficiali de acolo. Spre regretul ei, Rusia a trecut-o pe ceea ce este acum o listă lungă de persoane interzise.

Ce nume apar în lista publicației de la New York

Europenii nu s-au coalizat încă în jurul unui candidat unic, și ei au câteva candidate puternice care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, președinta Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost președinte al Croației în perioada 2015-20, a fost ambasador al Croației la Washington și a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică.

Culmea, chiar și Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu și NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare.

Cine nu este menționat în listă

Un singur nume nu apare în listă și acesta este Klaus Iohannis.

Presupuneri

Există probleme cu toți posibilii candidați și este de asemenea posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul dlui Stoltenberg cu încă un an. Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului și i s-a acordat un an, până în septembrie anul viitor.

Concluzie

Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradițional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de înțeles că au o voce puternică în această alegere.

Uniunea Europeană ar dori ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră, mai ales că 21 dintre cele 27 de state membre actuale aparțin alianței. Și presupunând că Suedia și Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri, se arată în analiza NYT.

Țările din Europa de Vest, precum Franța și Germania, vor să privească dincolo de ziua în care războiul se va încheia, într-un fel sau altul, și vor dori pe cineva dispus să încerce să creeze o relație nouă, mai stabilă, cu Moscova.

Amintim că în prezent, România ocupă poziția de secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană deținând această funcție încă din toamna anului 2019.