Actual

Poșta Română vrea să se apuce de asigurări. Dezastrul Euroins a lăsat un gol

POSTA ROMANA

După ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizația de funcționare pentru Euroins, întreaga piață a RCA-urilor a fost zdruncinată. Șoferii, companiile de asigurări și Fondul de Garantare a Asiguraților sunt doar câteva dintre părțile afectate de această decizie. Dar unele instituții pot descoperi oportunități de extindere în urma acestui eveniment. Spre exemplu, Poșta Română, care ia în considerare această afacere.

Valentin Ștefan, liderul Companiei Naționale „Poșta Română” (CNPR), a declarat că piața de RCA este de interes pentru el. Totuși, are nevoie de o perioadă în care să se documenteze temeinic înainte de a intra în acest segment al pieței.

Implicarea socială a Poștei Române

Valentin Ștefan și-a justificat interesul nu numai dintr-o perspectivă de business, ci și din punctul de vedere al nevoilor cu care se confruntă românii. El a exemplificat poziția Poștei Române, povestind cum a contribuit aceasta la distribuirea cardurilor de energie.

„În decembrie, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene ne-a cerut o ofertă pentru un anumit proiect. Sigur că da, am făcut oferta acolo. Am scris nişte date tehnice, ca la sfârşitul anului, în decembrie, mi se pare chiar înainte de Crăciun, să spună bun, vrem să lucrăm cu voi, că aveţi cea mai bună infrastructură, aţi promis cel mai mult, vrem să livrăm prin voi aceste carduri de energie. O provocare logistică fantastică, care presupune nu doar livrarea unui număr impresionant de trimiteri, dar şi colectarea de bani de la milioane şi milioane de clienţi, unii clienţi noi pe care nu i-am avut până acum. Odată planul făcut pentru o creştere de 10%, ne dăm seama că a venit alt contract pe care trebuie să-l prioritizăm. Acum, că am stabilizat acest contract, mi-am dat seama că statul român ne cere alt lucru. Avem această problemă a RCA-urilor, ni s-a spus şi, evident, suntem interesaţi, că este totuşi un business, dar trebuie acum să ne gândim cum facem să intrăm în această direcţie. Başca, mai avem şi o nevoie de modernizare a infrastructurii companiei. Deci, miza Poştei nu este neapărat profitabilitatea companiei în acest moment, deşi evident trebuie să facem bani, să ne plătim salariile şi să mergem mai departe, ci este mai degrabă de a rezolva aceste probleme fundamentale ale României pe de o parte şi, pe de altă parte, modernizarea companiei. Rolul social al Poştei este evident pentru toată lumea”, a mai motivat CEO-ul CNPR.

Căutarea identitară a Poștei Române

Valentin Ștefan a declarat, de asemenea, că extinderea înspre zona RCA este parte din procesul de căutare a identității în care se află compania. Date fiind activitățile multiple în care se implică, el speră la această reprofilare, precum și la o susținere mai consistentă din partea statului, reiese din declarația sa, citată de romaniatv.net.

„Noi, la Poşta Română, suntem într-o căutare perspectivă de identitate. Nu prea ştim ce suntem: companie de curierat, servicii financiare, rolul de modernizare a României, dar suntem pe un trend bun. Cred că principala problemă este că dăm statului peste 100 de milioane de euro în fiecare an şi simţim că nu primim suficient înapoi. Un prim pas pe care aş vrea să-l văd în partea statului, şi spun asta pentru că avem trei instituţii foarte importante alături de noi, este această tendinţă a pasării nevoilor statului către companiile comerciale. Mi-aş fi dorit să văd o debirocratizare a activităţii noastre, o modalitate prin care statul român să-şi ia informaţii necesare şi să rezolve acele probleme fundamentale pe care le are, fără să intervină prea mult în activitatea noastră comercială. Am mers să discutăm cu marii jucători europeni despre tot ce înseamnă coletărie sau alte tipuri de produse în această direcţie şi am aflat că România, deşi este o piaţă fantastică, avem cel puţin trei companii de curierat. Suntem singura ţară din Europa care avem trei companii care au reuşit să crească intern şi care se bat de la egal la egal cu orice altă companie cel puţin din Uniunea Europeană”.