Actual Lifestyle

România generează numai 0,2% energie eoliană. Astfel, importurile de energie ajung la peste 10% din consum.

România generează numai 0,2% energie eoliană. Astfel, importurile de energie ajung la peste 10% din consum.
evz.ro

La momentul actual, în România, numai 6 turbine din cele 1.500 de eoliene montate funcţionează

În data de 20.07.2022, potrivit datelor transmise în timp real de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, în jurul orei 11:30, doar 12 MW din cei circa 3.000 MW montaţi în proiecte eoliene în România funcţionau.

Astfel, conform zf.ro, la o capacitate medie de 2 MW pe fiecare turbină montată, rezultă că din cele circa 1.500 de mori de vânt doar 6 eoliene funcţionau, ponderea lor în producţia totală de energie fiind de numai 0,2%.

20 iulie 2022 a fost o nouă zi slabă pentru producţia de energie eoliană, lucru care a dus importurile de energie la peste 10% din consum.

Principalele surse de producere a energiei din România

În prezent, cele mai importante 3 surse de producere de energie sunt:

  • energia hidro
  • energia nucleară
  • gazul

La ce preț era energia la nivel european

Tot la data de 20.07.2022, preţul energiei spot era de 444 de euro pe MWh, unul dintre cele mai mari prețuri la nivel european.

Ce impact are o inensitate redusă a vântului în domeniul producției energiei

De exemplu, anul 2021 a fost caracterizat de cea mai mică intensitate a vân­tului din ultimii 40 de ani în anu­mite regiuni.

Acest fenomen se numeşte “seceta vântului” și este extrem de îngrijorător pentru că afectează direct producţia de energie eoliană pe care se bazează întreaga Europă pentru a scăpa de gazul rusesc, potrivit sursei citate.

O analiză a Euronews arată că „în unele locuri din Marea Britanie, Cehia, Irlanda, Germania sau Danemarca viteza anuală a vântului a fost cu 10% mai mică faţă de mediile din ultimii 30 de ani“.

În data de 19.07.2022, de exemplu, în jurul prânzului energia eoliană avea o contribuţie de numai 2,5% în producţia de energie astfel că România era nevoită să importe.

De asemenea, tot studiile arată că sunt 80% şanse ca viteza vântului din zona Mediterană să scadă şi 50% ca acest lucru să afecteze nordul Europei dacă temperaturile globale vor creşte cu 2 grade după anul 2050.

De altfel, dacă zona arctică se încălzeşte mai repede decât restul regiunilor aflate la altitudini mai joase, diferenţele de temperatură care influenţează comportamentul vântului se echilibrează. Altfel spus, cu cât diferenșele de temperature sunt mai mici cu atât vântul este mai slab.

Tot în analiza Euronews se precizează că „din cauza acestui lucru, orice schimbare minoră în viteza vântului poate avea un impact major asupra sectorului energetic şi, în consecinţă, asupra capacităţii Europei de a-şi creşte portofoliul de eoliene“.