„Cel mai ciudat sanctuar al omenirii“, a fost ridicat pe un vârf de deal în România, pe ruinele unui templu roman păgân

Unică în peisajul românesc, situată la 10 km de Hațeg, Biserica Ortodoxă Densuș, din Țara Hațegului, Hunedoara, este considerată cel mai vechi lăcaș din piatră în care se mai țin slujbe și în zilele noastre, fiind deschisă enoriașilor de mai bine de şapte secole

Care este originea acestei biserici din piatră

Există mai multe ipoteze în ceea ce privește originea acestei construcții atipice și anume:

• Pe placa de la intrare se vorbește despre o zidire din secolul al XIII-lea, perioadă ce corespunde cu cea susținută de istoricul Constantin C. Giurescu, care o plasează în anul 1280
• Sunt alții care cred că s-a ridicat pe ruinele unui templu închinat zeului Marte
• Altă ipoteză susține că, dată fiind amplasarea ei în inima regatului, la câțiva kilometri de Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Felix, ar data din secolele III-IV creștine, cel mult sec. VI
• Preoții susțin că lăcașul poartă urmele dacilor și ar fi fost închinată lui Zamolxe (sec. II).

În orice caz, cercetările arheologice au stabilit că partea inferioară a pereților naosului și altarului aparțin secolului al X-lea.

Lăcașul este construit din piatră brută de râu

Biserica din Densuș, construită din piatră brută de râu, marmură, lespezi și din blocuri de piatră aduse de la Sarmizegetusa, un conglomerat aparținând mai multor epoci, oferă un aspect straniu din punctul de vedere al arhitecturii și al altor detalii unice, cum ar fi:

• un altar amplasat la sud (toate bisericile îl au spre est)

• acoperișul din piatră
• naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi
• picturile murale în interior (multe distruse), care datează din anul 1443

• pruncul Iisus îmbrăcat în straie populare românești, pictat pe unul dintre stâlpi etc.

Tocmai de aceea, potrivit lumeasatului.ro, când vine vorba despre această construcție, epitetele curg:

• „cel mai ciudat sanctuar al omenirii“
• „minunea din Țara Hațegului“
• „fără pereche între construcțiile românești“
• „bijuteria arhitectonică a lumii Templum Valachicum Antiquum“

Înainte de anul 1989, imaginea bisericii se afla pe unul dintre cele mai răspândite timbre poștale, respectiv pe cel cu valoarea de 40 de bani.

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” este un lăcaș de cult cu o înfățișare stranie, construit din piese litice, aduse din fosta capitală romană a Daciei, Ulpia Traiana Sarmisegetusa.

După mijlocul anilor 1800, biserica s-a aflat într-un stadiu avansat de degradare, iar localnicii intenționau să o demoleze. Dar biserica a fost salvată de autoritățile vremii, austro-ungare, care au declarat-o monument istoric în 1870^.

În prezent, biserica de la Densuș are două hramuri (dar nu se știe care a fost cel initial):

•  „Sfântul Ierarh Nicolae”
• „Sfântul Prooroc Ieremia”

Probabil dublarea hramului are legătură cu una dintre lucrările majore de consolidare a lăcașului, care putea avea caracterul unei rectitoriri, motivându-se astfel înlocuirea primului patron spiritual al bisericii cu un altul.

Dar, în acest caz, renovarea nu poate avea legătură decât cu familia locală a Mușineștilor, atestați documentar începând din secolul al XIII-lea.

Acest edificiu, înscris pe lista monumentelor istorice românești se află în comuna Densuş, situată la mai puțin de 15 km de orașul Hațeg, pe Drumul Național 68 care leagă județul Hunedoara de Caraș-Severin. Turiștii care se îndreaptă în această direcție pot oricând să facă un alt popas la Sarmisegetuza Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei cucerite de Traian.