Un raport recent realizat de Curtea de Conturi Europeană evidențiază deficiențe în monitorizarea și raportarea cheltuielilor efectuate din fondurile destinate redresării economice post-pandemie, care nu respectă standardele necesare pentru o gestionare clară și responsabilă.
Autoritățile europene atrag atenția asupra necesității implementării unor mecanisme mai riguroase de control și informare, pentru a asigura o utilizare eficientă și transparentă a resurselor alocate. Comisia Europeană recomandă statelor membre să îmbunătățească sistemele de raportare și să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea abuzurilor sau a utilizărilor necorespunzătoare ale fondurilor. Transparența în gestionarea acestui pachet financiar este considerată esențială pentru menținerea încrederii cetățenilor și pentru succesul programelor de redresare implementate în contextul pandemiei.
- Fondul de redresare post-COVID-19, în valoare de 577 de miliarde de euro, se bazează pe un model de finanțare nelegată de costuri.
- Informațiile publicate privind destinatarii, costurile efective și rezultatele obținute sunt insuficiente.
- Lacunele în transparență și trasabilitate trebuie corectate în viitoarele bugete ale Uniunii Europene.
Curtea de Conturi Europeană publică un raport critic privind transparența și trasabilitatea Mecanismului de redresare și reziliență
Raportul Curții de Conturi Europene arată că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), fondul emblematic al UE destinat sprijinirii redresării economice post-pandemie, se confruntă cu un nivel insuficient de trasabilitate și transparență a cheltuielilor. Datele publice referitoare la destinatarii fondurilor, costurile reale ale măsurilor implementate și rezultatele obținute sunt incomplete. Aceste constatări apar într-un moment în care legislația privind următorul buget multianual al UE se bazează pe modelul MRR de „finanțare nelegată de costuri”.
Trasabilitatea și transparența sunt considerate esențiale pentru protejarea finanțelor Uniunii Europene. Acestea permit urmărirea fluxului financiar de la sursă până la utilizarea finală și oferă cetățenilor informații clare privind destinația și scopul fondurilor. MRR finanțează reforme și investiții pe baza atingerii unor jaloane și ținte predefinite, fiind pentru prima oară când UE utilizează pe scară largă modelul de finanțare nelegată de costuri.
„Cetățenii au mai puțină încredere în finanțele publice dacă banii nu sunt cheltuiți în deplină transparență”, a declarat Ivana Maletić, membră a Curții de Conturi Europene și lideră a auditului. „Nu dispunem de o imagine completă asupra modului de utilizare a fondurilor MRR. Cetățenii au dreptul să știe cum sunt folosite fondurile publice, cine le primește și ce sume sunt efectiv cheltuite. Aceste lacune în transparența MRR nu ar trebui să afecteze bugetele viitoare ale UE.”
Auditorii au constatat că, deși fondurile pot fi urmărite și există un anumit grad de transparență, imaginea generală rămâne incompletă. În materie de trasabilitate, majoritatea țărilor respectă cerințele de reglementare și pot urmări plățile din MRR de la sursă până la utilizarea finală. Totuși, nu toate statele colectează sistematic datele necesare, iar în unele cazuri informațiile sunt furnizate doar la cerere, ceea ce poate genera întârzieri de câteva luni. Aceasta reduce utilitatea datelor pentru responsabilitatea financiară și analiză.
Comisia Europeană nu colectează date privind sumele efectiv plătite pentru diferitele măsuri din cadrul MRR, chiar dacă unele state membre dețin astfel de informații. Această lipsă de date limitează capacitatea Comisiei de a evalua eficiența utilizării fondurilor. De asemenea, la nivelul statelor membre, datele privind costurile reale ale măsurilor sunt necesare pentru ajustarea estimărilor și pentru a asigura că finanțarea alocată nu deviază semnificativ de costurile reale. Cu toate acestea, datele privind costurile efective nu sunt utilizate sistematic pentru actualizarea estimărilor. Auditorii au observat că, în unele cazuri, costurile efective au fost mai mici decât cele estimate, ceea ce poate conduce la discrepanțe între finanțarea primită și costurile reale.
În ceea ce privește transparența, Comisia și statele membre publică informații în conformitate cu normele MRR, asigurând o transparență adecvată privind atingerea jaloanelor și țintelor. Aceste informații sunt, însă, orientate mai mult spre realizări decât spre rezultate, iar datele privind impactul și îndeplinirea obiectivelor generale sunt limitate. Normele MRR nu solicită publicarea întregului flux al fondurilor. Deși toate statele membre publică lista celor mai mari 100 de destinatari finali, aceasta nu reflectă în totalitate utilizarea fondurilor. Organismele publice, cum ar fi ministerele, reprezintă mai mult de jumătate din beneficiari, iar statele nu sunt obligate să publice plățile efectuate ulterior către contractanți prin achiziții publice, ceea ce înseamnă că aceste date nu sunt disponibile public. De asemenea, niciuna dintre cele 10 țări auditate nu a depășit numărul minim de 100 de destinatari în listele publicate, ceea ce duce la o imagine incompletă privind beneficiarii finali și sumele alocate.
Detalii privind Mecanismul de redresare și reziliență
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un program excepțional lansat în februarie 2021 pentru a sprijini țările UE în redresarea după pandemia de COVID-19 și pentru a consolida reziliența economiilor. Acesta este gestionat direct de Comisia Europeană, care are și responsabilitatea finală. Valoarea maximă a MRR este de 723,8 miliarde de euro, din care până la sfârșitul lunii ianuarie 2026 au fost angajate 577 de miliarde de euro (360 de miliarde sub formă de granturi și 217 miliarde sub formă de împrumuturi) pentru cele 27 de state membre.
MRR finanțează reforme și investiții în domenii precum tranziția verde și digitală. Programul se va încheia în august 2026, iar plățile către statele membre vor putea fi efectuate până la sfârșitul anului respectiv.
Raportarea transparentă, inclusiv furnizarea de informații privind costurile reale, sprijină luarea deciziilor informate și asigură o responsabilitate mai mare în gestionarea fondurilor. Parlamentul European, Ombudsmanul European și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au semnalat anterior probleme legate de transparență și responsabilitate în gestionarea MRR. Curtea de Conturi Europeană a publicat mai multe rapoarte de audit referitoare la acest mecanism, inclusiv un document de analiză din 2025 care sintetizează lecțiile învățate. Aceste publicații sunt disponibile pe site-ul Curții.
Auditul recent a inclus un eșantion de 10 state membre: Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania.
Raportul special nr. 14/2026, intitulat „Trasabilitatea și transparența MRR – Există în continuare lacune în ceea ce privește trasabilitatea și transparența fondurilor din MRR”, este disponibil pe site-ul Curții de Conturi Europene, alături de o sinteză a principalelor informații și constatări.
