La un an de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice, Papa Leon al XIV-leamarchează vineri un moment simbolic: un pontificat care a trecut de la discreție la o prezență publică tot mai puternică, cu mesaje ferme despre pace, drepturile omului și responsabilitatea liderilor globali. În același timp, pozițiile sale au atras critici dure din partea președintelui american Donald Trump.
Un pontif mai vizibil, mai vocal, mai implicat
Primul papă născut în Statele Unite, Papa Leon al XIV-lea și-a intensificat ritmul de lucru și vizibilitatea internațională. După un turneu de zece zile în Africa, unde a condamnat războaiele, tirania și „neocolonialismul”, Vaticanul pregătește pentru luna mai prima enciclică a pontificatului – un document doctrinar amplu, așteptat să abordeze provocări etice majore, inclusiv ascensiunea inteligenței artificiale.
În iunie, Papa Leon va efectua o vizită de o săptămână în Spania, iar până în iulie are programate cinci deplasări în Italia.
Cardinalul american Robert McElroy, apropiat al pontifului, afirmă că Leo a devenit „vocea clară și singulară” care cere pace și apărarea demnității umane. „Arată o disponibilitate tot mai mare de a aplica Evanghelia la încălcările flagrante ale drepturilor omului din jurul nostru”, a declarat acesta pentru Reuters.
Tensiunile cu Washingtonul rămân însă vizibile. Joi, Papa Leon al XIV-lea urmează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio – prima întrevedere directă cu un membru al cabinetului Trump după aproape un an. Rubio a anunțat o discuție „francă”, în timp ce Trump a reluat criticile la adresa pontifului într-un interviu radio.
De la anonim la lider global contestat
Fostul cardinal Robert Prevost a fost ales papă pe 8 mai 2025, după un conclav de două zile în Capela Sixtină. Succesor al Papei Francisc, Prevost era cunoscut mai ales pentru activitatea sa de decenii ca misionar și episcop în Peru, dar nu era considerat favorit la pontificat.
În primele luni, Papa Leon a evitat subiectele sensibile. Totul s-a schimbat în septembrie, când a criticat politicile dure ale administrației Trump privind imigrația, atrăgând reacții ostile din partea conservatorilor americani. Ulterior, după ce a condamnat războiul din Iran, Trump l-a atacat repetat pe rețelele sociale, numindu-l „slab” și „teribil”.
În Africa, Papa Leon a avertizat că „capriciile celor mai bogați” amenință pacea globală și că lumea este „devastată de o mână de tirani”. Ulterior, el a precizat că discursurile au fost pregătite cu săptămâni înainte și nu vizau direct administrația americană.
Vizită la Lampedusa, dar nu în SUA
Pentru aniversarea primului an de pontificat, Papa Leon al XIV-lea va vizita Pompei și Napoli, iar pe 4 iulie – ziua în care SUA marchează 250 de ani de independență – va merge la Lampedusa, insula devenită simbol al crizei migrației.
Decizia a atras atenția, în contextul în care administrația Trump avertizează că Europa riscă o „ștergere civilizațională” din cauza imigrației. Vizita fusese anunțată în februarie, la scurt timp după ce Vaticanul a confirmat că Papa nu va călători în SUA în 2026.
Cardinalul Blase Cupich a declarat pentru CBS News că alegerea Lampedusei transmite un mesaj clar: „Prioritatea sa este să fie alături de cei doborâți și marginalizați.”
O enciclică așteptată și un mesaj universal
Enciclica pregătită pentru publicare până la finalul lunii mai va aborda teme etice globale, de la conflictele armate la impactul tehnologiilor emergente. Experții spun că Papa Leon nu vizează un lider anume, ci valori universale.
„Dacă un lider se simte atacat de cuvintele lui Leo, poate că problema este la el, nu la papă”, afirmă David Gibson, specialist în afaceri vaticane.
