Actual Politică

Ministrul Justiţiei a explodat. Unii condamnaţi găsesc „portiţe” în legislaţia străină pentru a scăpa de închisoare

Ministrul Justiţiei a explodat.  Unii condamnaţi găsesc „portiţe” în legislaţia străină pentru a scăpa de închisoare

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a privit cu ochi buni decizia grecilor şi spune că a ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, problema că unii condamnaţi penal definitiv pentru fapte de corupţie în România găsesc „portiţe legale” în legislaţia străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre ale UE. Curtea de Apel din Atena a respins joi cererea României de extrădare a lui Sorin Oprescu.

Ministrul Justiţiei a explodat. Unii condamnaţi găsesc „portiţe” în legislaţia străină pentru a scăpa de închisoare

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirmă că este greu de explicat simultan recunoașterea progreselor reale ale României în combaterea corupției, în aplicarea MCV și faptul că decizii penale definitive sunt respinse la executare în unele state membre UE sau chiar sunt schimbate pe fond.

 „Ministerul Justiţiei respectă independenţa judecătorilor din toate statele membre UE. Pe de altă parte, pot să informez că am ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, recent desfăşurat la Praga, problema cooperării judiciare în materie penală între statele membre UE, mai concret împrejurarea că unii condamnaţi penal definitiv pentru fapte de corupţie în România găsesc „portiţe legale” în legislaţia străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre ale UE. Ministerul a pus recent în dezbatere publică un proiect de lege pentru fugari, prin care s-ar descuraja acest fenomen, în vederea adoptării sale ca lege cât mai urgent”, a spus Predoiu, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Justiţiei, instanţele române cooperează „exemplar” în procedurile de extrădare şi de predare în temeiul instrumentelor juridice europene, la fel autorităţile române de aplicare a legii.

„E greu de explicat simultan, pe de o parte, recunoaşterea binemeritată a progreselor reale ale României în combaterea corupţiei, în aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei şi, pe de altă parte, faptul că decizii penale definitive sunt respinse la executare în unele state membre pe diverse motive sau chiar sunt schimbate pe fondul lor, unele dintre ele antamând fondul deciziei instanţei române.

În ce ne priveşte, ne vom continua în limita competenţelor eforturile la nivel comunitar european de a creşte eficienţa cooperării judiciare în materie penală, inclusiv în materie de extrădare, la aceleaşi standarde de exigenţă în toate statele membre ale UE. Ceea ce este valabil în materie de combatere a corupţiei şi recunoaştere a executării hotărârilor judecătoreşti definitive penale într-un stat membru UE trebuie să fie valabil în orice stat membru al UE”, a subliniat Predoiu.

El adaugă faptul că una dintre explicaţiile unor abordări diferite din partea unor instanţe străine este „neîncrederea în deciziile instanţelor române”, creată de persistenţa MCV, particular doar două state membre ale UE, alături de Mecanismul „Rule of Law” valabil pentru toate statele membre ale UE.

„Iată încă un motiv în plus pentru a ne concentra eforturile pentru realizarea obiectivelor MCV, iar adoptarea în următoarea sesiune parlamentară a legilor Justiţiei este obiectivul esenţial în acest sens”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Curtea de Apel din Atena a respins joi cererea României de extrădare a lui Sorin Oprescu. Fostul primar al Capitalei este în libertate, după ce a plătit o cauțiune de 5.000 de euro.

Condamnat la 10 ani de închisoare și dat în urmărire internațională, Sorin Oprescu a fost reținut în Atena, în 17 mai.

Ca şi în cazul Elenei Udrea, ministrul justiţiei Cătălin Predoiu reacţionează destul de dur la mişcările pe care le-au făcut cei doi în încercarea de a scăpa de închisoare.

2014, Inaugurarea Templului Coral din București. Cătălin Predoiu apare lângă Sorin Oprescu şi Ion Iliescu

În ceea ce priveşte motivele invocate de Sorin Oprescu, ministrul justiţiei spune că nu a fost şi nu este implicat în procedura privind comunicărea între instanța română și cea străină.

„Ministerul Justiției, ca autoritate centrală, își exercită atribuțiile conform competenței legale. Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate centrală, nu a fost şi nu este implicat în această procedură şi nu a fost solicitat, până în prezent, în vederea facilitării comunicării între instanța română și cea străină. Pe de altă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat Tribunalului Bucureşti, la fel ca în toate cazurile în care au fost solicitate, toate informațiile necesare pentru a fi transmise instanței străine”, se mai arată în comunicatul ministerului.