Diverse

A căutat o comoară și a găsit un tezaur, vechi de peste 2000 de ani

A căutat o comoară și a găsit un tezaur, vechi de peste 2000 de ani
Foto: pixabay

Sunt oameni care au făcut o adevărată pasiune din a căuta comori. Există echipamente speciale, în acest sens, unele dintre acestea, individuale (detectoare de metale), putând fi văzute, dar și cumpărate de oricine, prin intermediul site-uri-lor specilizate în anunțuri.

A căutat o comoară și a găsit un tezar, vechi de peste 2000 de ani

Un tezaur vechi de peste 2000 de ani, circa 300 de monede din argint şi de bronz, a fost descoperit de un căutător de comori din judeţul Mureş, într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure, în urma unei scanări cu un detector de metale, potrivit Agerpres.

Narcis Carţiş, protagonistul poveștii noastre de astăzi, este un înfocat căutător de comori. Carţiş are 43 de ani, este pasionat de istorie şi în urmă cu un an şi jumătate a obţinut autorizaţie de detectorist. De atunci și până acum a făcut trei descoperi arheologice de excepţie: un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme şi actualul tezaur de la Sângeru de Pădure.

Prima oară am urlat în pădure de bucurie – am găsit patru tertadrachme cu 200 de ani înainte de Hristos (monede de argint din Grecia Antică, n.r.)”, a povestit norocosul căutător.

Ca să găsești ceva, ai nevoie de noroc, așa spune protagonistul nostru.

Dacă vin la detectat, nu vin pentru o oră sau două, fiindcă atunci pierd vremea, plec la 12 şi vin seara. Nu poţi să mergi după hărţi fiindcă nu sunt, trebuie doar să ai noroc.

Acest tezar a fost și pentru el o surpriză și acum este fericit în adevăratul sens al cuvântului, mai ales că și-a văzut visul cu ochii.

Caut extrem de mult şi din pădurea asta am făcut cam 50 la sută, jumătate de pădure deja e detectată, dar astfel de descoperiri sunt chestii de noroc. Nu poţi să ai o strategie, nu poţi să ştii unde găseşti ceva. Totul ţine de noroc şi insistenţă în ceea ce faci. Când auzi sunetul acela nu poţi să ştii ce ai găsit, fiindcă la fel sună şi la alte metale, nu poţi să ştii ce ai în pământ. E o bucurie ce am trăit când am văzut ce am găsit, e a treia oară când descopăr ceva valoros”, a mărturisit, reporterilor, cu mândrie, omul care și-a dedicat viața găsirii comorilor ascunse de strămoșii noștri.

În momentul în care a găsit comoara, Narcis Carţiş a spus că a simţit o bucurie imensă, apoi s-a uitat de jur-împrejur să vadă dacă nu a l-a văzut cineva, a dezvelit o parte din vasul de lut fără a-l mişca din loc şi, după ce a descoperit în el mai multe monede, a anunţat imediat Muzeul Judeţean Mureş.

La sesizarea acestuia, șeful secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, s-a deplasat, azi, împreună cu o echipă de specialişti la locul descoperirii şi a constatat că în vasul roman, îngropat nu la foarte mare adâncime, în pădure, se află circa 300 de monede.

Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană, spune specialistul muzeului. Romanii își ascundeau frecvent bogățiile, în decursul uneia sau a mai multor generații. Era un fel de modă, oamenii își puneau banii în oale, produse în ateliere speciale.

Această descoperire intră în categoria descoperirilor întâmplătoare făcute de către căutătorii de comori care sunt destul de mulţi în judeţul Mureş. Zona aceasta ne rezervă din ce în ce mai multe surprize pentru că în ultimii doi ani au apărut chiar foarte multe descoperiri – monetare, inclusiv tezaure de bijuterii dacice. Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană. Era o practică obişnuită de a ascunde avuţiile, cele acumulate în decursul unei generaţii sau mai multe generaţii, asta vom stabili în momentul în care vom determina perioada de acumulare a tezaurului. Prin practica vremii erau depuse într-o oală, în acest caz este vorba despre o oală romană care, după pastă şi formă, este produsă în atelierele de la Cristeşti. În interior apar urme de cocleală de bronz, deci s-ar putea ca pe lângă monedele de argint să fie şi monede sau obiecte de bronz”, a declarat Nicoleta Man.

Descoperirea, potrivit speciliștilor arheologi ai muzeului, s-a făcut aproape de limesul Estic al Daciei unde existau trei castre romane, un flux mare de soldaţi, cu un nivel destul de ridicat de trai, zona fiind împânzită de aşezări rurale dacice în care trăiau agricultori şi meşteşugari.

Pe teritoriul judeţului Mureş, mai există câteva tezaure importante, este vorba despre tezaurul de la Dâmbău, Sighişoara, Dumbrăvioara, două tezaure monetare descoperite la Cristeşti.

Arheologii care s-au deplasat la fața locului au demonstrat că vasul este din antichitate şi nu a mai fost deranjat de când a fost îngropat, ceea ce se presupune că romanul care l-a ascuns a dorit să îl recupereze cândva, dar nu a mai apucat.