Oficialii europeni din domeniul politicii externe au încercat vineri să prezinte o poziție fermă față de amenințările Chinei cu privire la Taiwanul autoguvernat, după ce comentariile președintelui francez Emmanuel Macron au atras reacții de respingere, pentru că au fost percepute ca fiind slabe.
În ultimele zile, China a organizat exerciții militare intense în jurul Taiwanului, pe care îl revendică ca fiind al său, și nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru a aduce insula democratică sub controlul său. Ministrul german de externe Annalena Baerbock, abordând această problemă într-o conferință de presă la Beijing, alături de omologul său chinez, Qin Gang, a declarat că orice încercare a Chinei de a controla Taiwanul ar fi inacceptabilă și ar avea repercusiuni grave pentru Europa.
Europa încearcă să-i fure China lui Putin
Șeful politicii externe a UE, Joseph Borrell, a reluat remarcile ei într-o declarație pregătită pentru un discurs care urma să fie ținut vineri la Beijing, la centrul de reflecție Center for China and Globalization, care a trebuit să fie anulat din cauza faptului că oficialul s-a infectat cu COVID-19.
„O escaladare militară în strâmtoarea Taiwan, prin care …circulă zilnic 50% din comerțul mondial, ar fi un scenariu de groază pentru întreaga lume”, a declarat Baerbock, adăugând că ar avea „repercusiuni inevitabile” pentru interesele europene.
În interviurile publicate după călătoria sa în China de săptămâna trecută, care a fost menită să prezinte unitatea europeană în ceea ce privește politica privind China, Macron a avertizat împotriva atragerii într-o criză privind Taiwanul determinată de un „ritm american și o reacție exagerată a Chinei”.
Deși multe dintre remarci nu erau noi, momentul publicării lor și caracterul lor direct au deranjat mulți oficiali occidentali.
„Poziția Uniunii Europene (cu privire la Taiwan) este consecventă și clară”, a declarat Borrell în comentariile sale pregătite. „Orice încercare de a schimba status quo-ul prin forță ar fi inacceptabilă”, a mai declarat el, fiind citat de publicația internațională Reuters.
China este speranța pentru pacea ruso-ucraineană
Borrell a mai spus că viitoarea relație a Europei cu China depinde de încercarea acesteia de a-și folosi influența pentru a găsi o soluție politică la criza din Ucraina.
„Va fi extrem de dificil, dacă nu imposibil, pentru Uniunea Europeană să mențină o relație de încredere cu China, pe care mi-ar plăcea să o văd, dacă China nu va contribui la căutarea unei soluții politice bazate pe retragerea Rusiei de pe teritoriul ucrainean”, a spus Borrell.
„Neutralitatea în fața încălcării dreptului internațional nu este credibilă”, a spus Borrell, adăugând un apel pentru ca președintele chinez Xi Jinping să vorbească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pentru ca China să ofere mai mult ajutor umanitar poporului ucrainean.
Xi s-a întâlnit de două ori cu președintele rus Vladimir Putin, dar nu a vorbit cu Zelenski de când Rusia a invadat Ucraina în ceea ce Moscova numește o „operațiune militară specială” în februarie 2022.
China și-a declarat opoziția față de atacurile asupra civililor și asupra instalațiilor nucleare într-un document de poziție privind Ucraina publicat în februarie, dar s-a abținut să critice în mod deschis Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina.
„Vizita președintelui Xi la Moscova a demonstrat că nicio altă țară nu are o influență mai mare asupra Rusiei decât China”, a declarat Baerbock.
„Este bine că China a semnalat că se implică în găsirea unei soluții. Dar trebuie să spun clar că mă întreb de ce China nu a cerut până acum Rusiei agresoare să oprească războiul. Știm cu toții că președintele Putin are posibilitatea de a face acest lucru oricând dorește”.
